Responsabilitatea pentru o nouă viață poate fi o povară – deoarece nașterea înseamnă întotdeauna ceva nou, necunoscut și, prin urmare, trezește emoții complexe. Poate apărea un sentiment de libertate pierdută sau dorul după viața anterioară, fără griji. Pentru a depăși emoțiile negative, este important să le analizăm mai atent.
Argumentul că există sute de mii de părinți în întreaga lume care s-au descurcat excelent într-o situație similară nu funcționează întotdeauna. Prin urmare, este important să vă analizați temerile pentru a afla de ce vă este cu adevărat teamă. De a fi părinți diferiți de cei prezentați în reviste și la televizor? Sau pur și simplu, că nu veți putea îmbina îngrijirea copiilor cu o carieră profesională? Nu trebuie să ignorați nici măcar micile îndoieli, pentru că se pot amplifica și vă pot strica bucuria nașterii copilului.
Rețineți! E important să găsiți o soluție la aceste temeri încă înainte de naștere. Poate ar trebui să discutați deja despre angajarea unei asistente sau a unei bone și să discutați cu partenerul despre un model de parenting preferat de amândoi? Prin discuțiile cu soțul meu, am reușit să-mi risipesc multe dintre temerile mele inutile.
Potrivit psihologilor, teama de schimbare trăită în timpul sarcinii este absolut normală. Dar, înainte de a intra în panică, amintiți-vă că viața înseamnă schimbări constante. Și asta este foarte bine – altfel am rămâne blocați în același loc! Prin urmare, chiar dacă vă dați seama că nașterea unui copil vă poate da viața peste cap, concentrați-vă pe avantajele noii situații.
Rețineți! Nașterea unui copil este unul dintre cele mai importante evenimente din viață. Sosirea copilului creează adesea un sens complet nou. Este totuși important ca noii părinți să își continue celelalte planuri, de exemplu, profesionale sau personale. Doar așa își vor menține stima de sine și un sentiment de împlinire. Le puteți îmbina cu îngrijirea copiilor. Deși este greu la început, credeți-mă, este posibil.
Teama că nu veți putea să vă iubiți bebelușul vă poate împiedica să vă bucurați de perioada de așteptare a copilului. Din acest motiv, este important să rezolvați această problemă înainte de nașterea copilului. Clișeul conform căruia dragostea apare instant în momentul care vă vedeți copilul (sau chiar mai devreme) provoacă de multe ori sentimente de vinovăție: „Sunt o mamă rea/un tată rău pentru că nu experimentez nici un sentiment de euforie legat de copilul meu”. În realitate, potrivit psihologilor, dragostea părintească se poate dezvolta lent, chiar și în câteva luni de la nașterea copilului.
Rețineți! Contactul fizic este esențial în dezvoltarea unei legături cu copilul. Chiar și în timpul sarcinii, amândoi vă puteți vizualiza bebelușul, puteți vorbi cu el, puteți mângâia burtica și, imediat după naștere, încercați să petreceți cât mai mult timp cu copilul: ținându-l în brațe, purtându-l sau îmbrățișându-l.
Sarcina și nașterea unui copil subliniază relațiile noastre cu părinții noștri. De multe ori ne este teamă că vom face aceleași greșeli sau că nu vom putea evita soarta lor. Din fericire, nouă luni este o perioadă suficient de lungă pentru a ne alunga demonii din trecut. În acest scop, este important să vă gândiți încă dinainte de naștere la modelul de creștere a copilului și schimbările cu care va trebui să vă confruntați după sosirea bebelușului. În acest fel, un sentiment de încredere, care deseori le lipsește proaspeților părinți, se va dezvolta puțin mai devreme, iar opiniile critice (chiar și cea mai drăguță bunică are uneori păreri diferite despre creșterea nepotului ei) nu îl vor putea distruge. Părinții sunt cei care cresc copilul, și nu bunicii, deși sfaturile și ajutorul lor pot fi în unele cazuri de neprețuit.
Rețineți! Nu există părinți ideali, și nici copii ideali. Este important să ne dăm seama de acest fapt acum, încă înainte de naștere. Poate că, datorită acestei conștientizări, nu veți fi doar un părinte mai încrezător, ci și o fiică sau un fiu mai înțelegător.